Romani in Spania

Aproape jumătate dintre români au rude, prieteni apropiaţi sau cunoştinţe plecate în străinătate pe perioade îndelungate, iar 25% dintre aceştia ţin săptămânal legătura cu aceştia, se arată într-un studiu GfK. Mai mult, 12% dintre aceştia reiau contactul cu cei plecaţi în străinătate o dată la două săptămâni, 21% o dată pe lună, 16% mai rar de o dată pe lună şi numai 2% declară că nu mai ţin deloc legătura cu persoanele plecate în străinătate. 1 din 5 tineri vorbeşte zilnic cu rudele sau prietenii din străinătate Totodată, rezultatele studiului arată că tinerii sub 24 de ani ţin legătura mai des cu cei plecaţi, unul din cinci vorbind cu aceştia zilnic. Puţini români obişnuiesc să telefoneze ei înşişi persoanelor cunoscute aflate în străinătate. În schimb, 45% contactează şi sunt contactaţi în egală măsură, iar jumătate dintre cei chestionaţi sunt de obicei contactaţi de cei plecaţi. Locuitorii din mediul rural, oameni care provin din gospodării cu venituri mici sau oameni în vâr

Tigani romani pe cale de a fi expulzati in Spania dupa modelul italian si francez Vineri, 03 Septembrie 2010 © 2010 - Spania Romaneasca

Autoritatile italiene au inceput, miercuri dimineata, demolarea a doua tabere ilegale de imigranti, in nordul si sudul Italiei, in care traiau aproximativ 85 de cetateni romani de etnie tiganeasca, anunta Mediafax, citand presa italiana. O tabara de nomazi a fost demolata in zona Chiaravalle, la periferia orasului Milano (nord), iar o alta in provincia Foggia (regiunea Puglia), in sudul tarii. "O tabara abuziva de nomazi, formata din opt baraci si cinci corturi si ocupata de 45 de tigani romani, a fost demolata miercuri dimineata de politia milaneza, care a intervenit cu 15 agenti", a declarat viceprimarul din Milano, Riccardo De Corato, citat de site-ul ziarului La Repubblica. Potrivit acestuia, tiganii nu au acceptat sa fie gazduiti de municipalitate si au plecat in scurt timp din tabara. Tot miercuri, autoritatile italiene au evacuat o tabara din provincia Foggia (regiunea Puglia), in sudul tarii. Aproximativ 40 de tigani, cel mai probabil muncitori sezonieri, locuiau i

Cei care îşi doreau o alternativă la Facebook, trebuie să ştie că, în curând, va apărea una tip open source mai sigură, denumită Diaspora, ai cărei dezvoltatori au publicat şi primele sale imagini. Echipa din spatele proiectului a făcut public şi codul sursă al reţelei de socializare Diaspora. "Acum este un proiect al comunităţii şi dezvoltarea sa este deschisă tuturor celor care au cunoştinţe tehnice, şi care împărtăşesc viziunea de a-i aşeza pe utilizatori la comanda site-ului", a precizat echipa Diaspora. Proiectul ar trebui să fie lansat până luna viitoare, iar dezvoltatorii săi susţin că lucrează la modalităţi de a le permite utilizatorilor să îşi ţină sub control datele private, relatează BBC, citat de Newser.com. Layout-ul făcut publică seamănă foarte mult cu Facebook, "însă, oricum ar arăta Diaspora acum, important este să aibă mai multe evrsiuni găzduite peste tot în lume", potrivit unui jurnalist al TechCrunch. "Unele vor arăta diferit faţă de al

Ambasadorul britanic la Bucureşti, Martin Harris, a declarat, joi, că noul Guvern britanic va păstra valabilă decizia de a menţine restricţiile pe piaţa muncii pentru români cel puţin până la sfârşitul lui 2011. Noul Executiv britanic este un adversar al imigraţiei necontrolate, a precizat ambasadorul britanic la Bucureşti, Martin Harris. "În mod similar cu politicile adoptate de alte state membre ale UE, Guvernul britanic anterior a decis prelungirea restricţiilor pentru lucrătorii români cel puţin până la sfârşitul anului viitor, 2011", a declarat Martin Harris, citat de Mediafax sursa: www.realitatea.net Statistici web

Seful Guvernului spaniol, Jose Luis Rodriguez Zapatero, a afirmat ca expulzarile tiganilor de catre Guvernul francez nu au fost ordonate din motive etnice, relateaza Wall Street Journal, citat de AFP. "Ei nu au fost expulzati din cauza originii lor etnice", a declarat Zapatero, in cadrul unui interviu acordat cotidianului financiar. "Masurile au fost adoptate in cadrul legii. Principiile de integrare trebuie sa functioneze, dar ordinea publica trebuie de asemenea respectata in taberele care nu au conditiile sanitare sau de securitate adecvate", a adaugat el. Aceasta este prima data cand premierul spaniol se exprima atat de clar pe acest subiect. Foarte recunoscator pentru sprijinul activ al Frantei in lupta impotriva ETA si pentru rolul jucat de presedintele Nicolas Sarkozy pentru ca Spania sa poata participa la G20, el s-a ferit sa il critice pe liderul francez la Consiliul european de saptamana trecuta. Guvernul francez a anuntat la sfarsitul lui iulie o

Romania este a doua tara din Uniunea Europeana, dupa Letonia, cu cei mai multi saraci, 23% din populatie. Sunt date oficiale ale Eurostat. Si bulgarii stau mai bine decat noi, cu un procent de 21%. Saracul roman castiga 273 euro brut, bani cu care este greu sa traiasca de la o luna la alta. Romanii, despre care se spune ca traiesc decent, o duc mult mai rau decat cel mai prost platit luxemburghez. In timp ce salariul minim in Luxemburg este de aproape 1.650 de euro, in Romania abia daca ajunge la 140 de euro, iar salariul mediu brut nu sare de 460 de euro. Un raport intre salariile minime dintre aceste tari arata ca 11,7 romani, platiti cu venitul minim, sunt echivalentul unui singur luxemburghez. In fruntea clasamentului se mai afla tari precum Irlanda, cu un salariu minim de 1.460 de euro, Franta, cu 1.335 de euro si Spania, cu un salariu minim brut de 728 de euro. Mai saraci decat romanii sunt doar bulgarii si albanezii! Din asa salarii, romanii nu au cum sa se bucure nici de

Românca Izabela Lazăr a vrut să fie şofer de autobuz în Dublin. A trecut de testele de teorie şi practică, dar în momentul interviului a fost anunţată că nu are înălţimea necesară pentru a primi acest loc de muncă. Românca a dat în judecată compania de transport Dublin Bus, iar tribunalul i-a dat câştig de cauză. Astfel, compania trebuie să îi plătească despăgubiri în valoare de 6.000 de euro, anunţă ediţia de astăzi a publicaţiei electronice Irish Times. După ce a trecut ambele probe, teoretică şi practică, românca nu a avut şanse în faţa comisiei de examinare care a organizat interviul. În timpul interviului, româncei i s-a spus că nu are înălţimea minimă necesară pentru a deveni şofer al companiei Dublin Bus, însă nu i s-a comunicat şi care este aceasta limită minimă. A dat în judecată compania pe motiv de discriminare Românca, a cărei înălţime este de 1,57, a dat în judecată compania. Ea a motivat că nu a fost angajată întrucât a fost discriminată. Izabela Lazăr a precizat că

În Llanos del Caudillo 300 de romi din România şi-au făcut o tabără. Sunt aici pentru a munci şi a trăi mai bine, spun ei, însă, în realitate, în zonă se găsesc doar slujbe sezoniere şi câştigul este foarte mic. În oraşul cu numai 700 de locuitori, oamenii se simt copleşiţi de prezenţa şi de obiceiurile celor trei sute de noi vecini, care trăiesc în condiţii insalubre, fără apă curentă sau electricitate. sursa: http://www.realitatea.net/

Felicia Mărgineanu, o adolescentă de 17 ani din Stockholm al cărei tată este român, a postat pe contul de Facebook un apel ce a mobilizat luni mii de oameni, care au protestat în capitala suedeză faţă de ascensiunea extremei-drepte la alegerile legislative, relatează cotidianul Expressen. Protestul spontan a avut loc de la ora locală 18.00, în piaţa centrală din Stockholm, şi a reunit circa 6.000 de participanţi. Oamenii au improvizat pancarte pe care scria "Nu rasismului". Extrema-dreaptă suedeză, un partid cu orientare antiimigranţi, a reuşit, la alegerile de duminică, să intre pentru prima oară în Parlament. Coaliţia de guvernămând de centru-dreapta a câştigat cele mai multe voturi, dar nu şi majoritatea în Parlament, în timp ce extrema-dreaptă (Democraţii Suedezi) şi-a dublat duminică rezultatul de la precedentul scrutin şi a reuşit să ajungă într-o poziţie-cheie în Cameră. O demonstraţie spontană împotriva Democraţilor Suedezi a avut loc luni seară şi în Goteborg, a

Secretarul de stat german pentru afaceri europene, Werner Hoyer, a asigurat azi, la Bucureşti, că România va adera la Zona Schengen în momentul în care va îndeplini toate criteriile necesare. El a subliniat că nu există o „legătură formală” între această aderare şi monitorizarea pe justiţie. „Este de dorit şi realist să sperăm că România va adera în curând la Spaţiul Schengen. Criteriile sunt foarte clare. Ele trebuie îndeplinite şi, de îndată ce sunt îndeplinite, România poate adera. Nu aş menţiona o dată pentru că nu este o chestiune de calendar, ci este vorba despre a lucra la o listă de criterii”, a declarat Werner Hoyer, citat de Mediafax. Întrebat despre o eventuală legătură între aderarea la Schengen şi Mecanismul de Cooperare şi Verificare pe justiţie (MCV), Hoyer a subliniat că în mod formal nu există o astfel de conexiune. „Aş fi complet nepolitic dacă aş lăsa impresia că intrarea în Schengen, care este deja un pas foarte foarte substanţial, poate avea loc într-un mome

Fuga de sărăcie este principalul factor care a determinat în ultimii ani valurile de migraţie în rândul românilor. În lipsa banilor, românii aleg calea străinătăţii fără ezitări prea mari, mai ales atunci când au deja prieteni sau rude care le pot uşura găsirea unui loc de muncă şi le pot oferi un adăpost sigur în primele zile. În acest moment se estimează că aproximativ trei milioane de români trăiesc în afara graniţelor ţării, emigraţi definitiv sau temporar. Înainte de 1989 numărul românilor care au ales să plece în străinătate a fost foarte mic, iar motivul principal a fost fuga de sistemul politic. Apoi, în perioada 1990-1992 a avut loc primul val de migraţie şi a aparţinut cetăţenilor români de origine maghiară şi germană, care au ales să plece la familiile stabilite deja în aceste ţări. Din 1992, pe fondul contextului economic a început miraţia românilor interesaţi de un venit financiar mai mare. Principalele efecte ale acestui fenomen al migraţiei s-au observat în economi

Românii au devenit cei mai numeroşi imigranţi din statul iberic, după ce mulţi latino-americani şi nord-africani au fugit din calea crizei. Vântul crizei suflă puternic şi peste Peninsula Iberică, însă tot e mai bine decât acasă, par să-şi fi spus românii plecaţi să-şi găsească un rost acolo. Împinşi de sărăcie şi de lipsa de perspective din ţară, mulţi dintre ei şi-au întemeiat acolo familii, şi-au ridicat case şi vor să le ocrotească şi pe "vreme rea". O parte au avut gânduri să se întoarcă în ţară, însă au fost ţinuţi în loc de birocraţia românească, de salariile mici şi de locurile de muncă puţine. Deocamdată, un lucru este clar: românii s-au speriat de noua conjunctură economică mai puţin decât marocanii sau ecuadorienii, celelalte naţionalităţi care domină clasamentul. Aşa se face că - după ce alţi străini au făcut drum întors - au ajuns cea mai numeroasă comunitate de imigranţi: peste 793.000 de conaţionali erau înregistraţi oficial la sfârşitul lunii iunie, potri

Nicolae Iovescu, un român care trăieşte în Spania doar din ajutorul de şomaj a decis să scrie o trilogie despre dictatura comunistă. Povestea românului este amintită în ziarul spaniol din Malaga scrie în ediţia de astăzi a publicaţiei electronice "La opinion de Malaga". Articolul redă câteva dintre momentele importate din viaţa românului. Legat de momentul Revoluţiei din 1989, jurnaliştii spanioli amintesc faptul că moartea dictatorului Nicolae Ceauşescu chiar dacă a "oferit libertate ţării", a produs şi efecte negative. "Eram dezorientaţi şi mulţi dintre noi nu ştiam ce să facem pentru a supravieţui", îşi aminteşte Nicolae Iovescu, românul care la cei 59 de ani ai săi trăieşte dintr-un ajutor de şomaj de 426 de euro şi este hotărât să scrie o carte despre dictatura comunistă. În anul 1992 a plecat în Iugoslavia şi apoi în Ungaria pentru a găsi un loc de muncă. Visul său din tinereţe era să studieze regie de film în România. În străinătate a luc

Dupa pierderea slujbelor din constructii, o mare parte dintre romanii din Spania s-au reorientat si au gasit alte locuri de munca, spune ambasadoarea Romaniei la Madrid, Maria Ligor. Criza nu a fost blanda: in jur de 80.000 de romani incaseaza in acest moment beneficii de somaj din Spania. Romanii sunt insa adaptabili. Dupa ce si-au pierdut slujbele din constructii, multi dintre ei si-au gasit locuri de munca in alte domenii, spune ambasadoarea Romaniei la Madrid, Maria Ligor, intr-un interviu acordat EVZ. După pierderea slujbelor din construcţii, o mare parte dintre românii din Spania s-au reorientat şi au găsit alte locuri de muncă, spune ambasadoarea României la Madrid, Maria Ligor. Criza nu a fost blândă: în jur de 80.000 de români încasează în acest moment beneficii de şomaj din Spania. Românii sunt însă adaptabili. După ce şi-au pierdut slujbele din construcţii, mulţi dintre ei şi-au găsit locuri de muncă în alte domenii, spune ambasadoarea României la Madrid, Maria Ligor, î

De A.N. HotNews.ro Vineri, 17 septembrie 2010 Un roman care lucreaza la o ferma din Scotia, si care era pe punctul sa provoace prabusirea unui avion de vanatoare dupa ce a folosit un laser pentru "a orbi" pilotul unui aparat Tornado, a fost condamnat la patru luni de inchisoare, transmite thescotsman.com . Radu Moldovan a recunoscut ca, in timp ce se afla la un gratar, "s-a jucat" cu laserul pe care-l achizitionase cu patru lire sterline de pe site-ul de licitatii eBay. Incidentul a avut loc in acest an, la 16 august. Moldovan a declarat ca se afla la un gratar cu alti imigranti est-europeni si ca se juca cu laserul, pe care-l indrepta spre cer, in momentul in care a observat avionul de vanatoare ce zbura spre baza RAF Leuchars din Fife. El a a fixat fasciculul luminos spre cabina aparatului timp de apoape zece secunde, distragandu-le atentia pilotului și navigatorului care se aflau in avionul de lupta.      Potrivit declaratiilor oficiale, doar indemanarea pilotu

"Romania in pragul falimentului" titreaza in editia de astazi cotidianul spaniol El Pais. Subiectul Romania este dezbatut pe 2 pagini, pe de o parte se vorbeste de deportarile din Franta si amenintarea cu veto din spre Paris a intrarii Romaniei in spatiul Schengen si  despre rezolutia adoptata de Parlamentul European prin care someaza Franta sa stopeze deportarile de tigani. Iar pe de alta parte un articol in care se face referire la situatia economica jalnica in care se afla Romania. Jurnalistii vad boomul economic din perioada 2007, maririle de salarii si de pensii ca pe o betie, iar criza de acum ca pe o trezire din betie, ca o mahmureala. Se aminteste de scaderile de 25% aplicate functionarilor si cea de 15% aplicata pensionarilor.   Sursa: www.elpais.com

Imnul crizei - Romania Pensia pentru lucratorii romani care au muncit in Spania Luni, 06 Septembrie 2010 © 2010 - Spania Romaneasca Apel umanitar Duminică, 23 Martie 2008 © 2010 - Spania Romaneasca Consulatul General al Romaniei la Barcelona Luni, 08 Februarie 2010 © 2010 - Spania Romaneasca Consulatul General al Romaniei la Bilbao Luni, 08 Februarie 2010 © 2010 - Spania Romaneasca

  In cadrul programului “consulatul itinerant”, in zilele de 24 si 25 Septembrie 2010, o echipa a Consulatului General al Romaniei la Barcelona se va deplasa in insula Mallorca pentru a oferi asistenta si servicii consulare cetatenilor romani din Insulele Baleare. Depunere actelor se va face in “Cladirea Emigrantilor”, C/Eusebio Estada nr. 48, Palma, conform urmatorului program de lucru: intre orele 11:00-19:00 (in 24 Septembrie) si 10:00-13:00 (in 25 Septembrie). Accesul este pe baza de programare prealabila obtinuta pe mail (consuladogeneralenbarcelo@telefonica.net) sau fax (nr. 934.341.109) la Consulatul General al Romaniei la Barcelona. sursa: Ambasada Romania, Madrid

Hay nueve millones de gitanos en la Unión Europea, lo que les convierte en la minoría étnica más numerosa. Desde que hace cinco siglos llegaron al Viejo Continente, según algunos procedentes de India, la persecución y la discriminación les han acompañado en su búsqueda de asentamiento. Ahora, los gitanos rumanos y búlgaros son el blanco de algunas de las decisiones más controvertidas para controlar los movimientos migratorios irregulares. En las últimas semanas, el Gobierno de Sarkozy ha desterrado de territorio francés a miles de gitanos, una decisión que tropieza con los principios que rigen la convivencia entre ciudadanos de la Unión Europea. Hoy, el Parlamento Europeo se pronunciará acerca de la política gala. "Las situaciones racistas acaban radicalizándose y no se sabe cómo pueden terminar" El director del Instituto de Cultura Gitana, Diego Fernández, no duda en calificar lo que está sucediendo en el país vecino como "uno de los episodios más racistas desde la

La comunidad 'romà' vive aislada y marginada entre los madrileños Violeta Rado, gitana rumana de 40 años, residente en El Gallinero (Vallecas), pide al periodista que viene a visitar su poblado que la acompañe frente a un pequeño chamizo hecho a jirones de madera y chatarra: su casa. Allí pueden alejarse de la turba de niños descalzos, polvorientos y millonarios de cicatrices que andaban jugando entre basura y restos de hogueras y que ahora se entretienen en acosar a un fotógrafo al que hacen prometer recuerdos gráficos para todos. Ya apartados, Violeta enchufa una mirada directa a la pupila. El rostro adquiere una seriedad seca. "Quiero trabajar", suelta en un castellano aceptable. "Tengo seis hijos y un marido en la cárcel. Necesito un trabajo", repite. ¿Y de qué te gustaría? La cuestión le devuelve la sonrisa. Irónica. "De lo que sea que contraten a una gitana rumana", responde. Es difícil librarse de un estigma cuando se lleva marcado en la pi

Los representantes franceses que Rumania ve como su gran azote durante la crisis por las deportaciones de gitanos, el ministro de Inmigración, Eric Besson, y el secretario de Estado para Asuntos Europeos, Pierre Lellouche, están en Bucarest de visita oficial. Nada más aterrizar, Lellouche ha anunciado que exigirá al Gobierno rumano "un plan urgente para integrar" a los ciudadanos rumanos gitanos, incluidos los últimos expulsados, además de cooperación policial y judicial, según informa la agencia France Presse. Esta comunidad suma unos dos millones de personas, como el 10% de la población del segundo país más pobre de la UE. El emperador de los gitanos rumanos, Iulian Radescu, comparó el miércoles al presidente francés con un líder pro-nazi de la Segunda Guerra Mundial. "Sarkozy está haciendo lo mismo que hizo Antonescu", que deportó a 25.000 gitanos rumanos. Cientos de miles de personas de esta etnia murieron durante el Holocausto. Cientos de gitanos están pagand

En el año 1986, España dio un paso de gigante al incorporarse a la Comunidad Económica Europea, con Gobierno socialista. Nuestra pertenencia a la Unión Europea ha contribuido a potenciar el aspecto social y, hoy en día, seguimos defendiendo el modelo social europeo, a pesar de que la crisis haya obligado al Gobierno a tomar medidas que nunca hubiera adoptado, ya que colisionan con sus principios e ideas. Ha demostrado que no va a la búsqueda del voto fácil. Al Partido Popular le incomoda su corrupción y no hace nada por eliminarla de raíz, prefieren desviar la atención con mentiras machaconas y un discurso corrosivo para la democracia y la convivencia. Seguro que están de acuerdo con la señora Merkel, que ganó sus últimas elecciones prometiendo no subir los impuestos y los va a subir, según su último anuncio, y ya vemos cómo reduce su déficit. O con el señor Sarkozy que deporta a gitanos rumanos y búlgaros. Nuestro país es, ahora más que nunca, un baluarte que debemos sostener entre

El Parlamento Europeo colocó ayer en la picota a Francia y Nicolas Sarkozy por la repatriación de miles de gitanos rumanos y búlgaros en un tenso debate en el que se calificó de escandalosa y ridícula la actitud de José Manuel Durão Barroso y de la Comisión por su aparente pusilanimidad y por no condenar por ilegales y contrarias a derecho comunitario las decisiones de París. La Eurocámara trabaja en una resolución conjunta a votar mañana. En los textos elaborados por los distintos grupos ideológicos, con vehemencia en la izquierda y los liberales, hay preocupación por lo ocurrido en Francia y se recuerda el inalienable derecho de los europeos a la libertad de movimiento y a la no discriminación por motivos étnicos. "Todo el mundo en Europa debe respetar la ley y los Gobiernos deben respetar los derechos humanos, incluidos los de las minorías. En Europa no hay lugar para el racismo y la xenofobia", dijo Barroso. "En cuestiones tan delicadas, cuando surge un problema, to

Romania, a doua tara intre cele mai sarace din UE, nu le ofera prea multe sanse cetatenilor ei, si cu atat mai putin celor de etnie roma, scrie cotidianul El Pais intr-un reportaj cu titlul "Blestemati pana si in tara lor". Cotidianul spaniol, citat de Agerpres, semnaleaza ca romanii cred ca tiganii expulzati din Franta se vor intoarce rapid acolo, imediat ce li se vor termina banii dati de executivul presedintelui Nicolas Sarkozy. "Unele romance ar castiga 800 de euro muncind ca baby-sitter in Spania. Aici (in Romania) nu ar castiga mai mult de 300 de euro. De asta pleaca romii... si ceilalti. Este acelasi proces, dar mai profund. Un rom nu ar ajunge sa fie baby-sitter in Spania, si nici nu ar ajunge sa castige aici 300 de euro', spune Marian Mandache, de la Fundatia Romani Criss. 60% dintre caminele tiganilor supravietuiesc cu mai putin de salariul minim 657 lei (150 de euro), potrivit unui sondaj CURS, semnaleaza in acest sens cotidianul spaniol. Ultimul rece

Cele 2 milioane de români care în 2009 erau stabiliţi în alte ţări UE reprezintă cel mai numeros grup de cetăţeni europeni care trăiesc în altă ţară decât a lor, potrivit datelor Eurostat, citate de NewsIn. Astfel, turcii şi românii sunt străinii cei mai numeroşi care trăiesc în statele UE. Circa 2,4 milioane de turci - a căror ţară nu face parte din UE - erau stabiliţi în UE în diverse ţări europene (reprezentând 8% din totalul străinilor din UE), ei fiind urmaţi de români, cu 2 milioane, a căror ţară este însă membră UE. În 2009, 37% dintre cetăţenii străini care locuiau în UE-27 erau cetăţeni ai altor state membre UE. Cel mai mare grup este cel al românilor, care, cu cele 2 milioane de emigranţi, reprezintă 6% din numărul total de cetăţeni străini stabiliţi în UE în alte ţări decât cea natală. Românii sunt urmaţi de polonezi (1,5 milioane de cetăţeni, adică 5% din total), italieni (1,3 milioane, adică 4%) şi portughezi (1 milion, adică 3%). În schimb, România, alături de Polon

Presedintele de onoare al UNPR, Cristian Diaconescu, a atras atentia autoritatilor de la Bucuresti ca fenomenul expulzarii cetatenilor romani, care are loc in Franta, va capata amploare si in Italia si Spania, si considera ca masurile luate de ministrului roman de Externe sunt insuficiente. "Atrag cat se poate de serios atentia autoritatilor de la Bucuresti ca ceea ce se intampla in Franta, cu expulzarea unor cetateni romani, va capata amploare in Italia si Spania. Subliniez ca, in acest moment, institutiile romanesti trebuie sa se angajeze intr-un dialog cat se poate de clar si sa precizeze specific pozitia Romaniei, in concordanta cu normele dreptului international, cu valorile europene la care statele UE au aderat", a afirmat Diaconescu. Fostul ministru al Afacerilor Externe spune ca actualul detinator al portofoliului, Teodor Baconschi, nu a avut o pozitie "clara si ferma" cu privire la expulzarea cetatenilor romani. "Am inteles ca ministrul de Exter

  Georgiana Răduinea este românca cea mai frumoasă din Spania, după ce a câştigat concursul iberic al Miss Diaspora. Tânăra are 22 de ani şi locuieşte în oraşul madrilen Coslada, unde a ajuns în urmă cu patru ani. Georgiana studiază relaţii publice şi munceşte ca dansatoare în discoteci, însoţitoare şi uneori model. "Am vrut să reprezint cât se putea de bine comunitatea românească din Spania, pentru că lumea gândeşte lucruri foarte rele despre români. Şi sunt oameni şi oameni, foarte răi, şi alţii, buni. Trebuie să schimbăm această imagine", spune ea. Pentru Georgiana, cel mai important în integrare este să 'ştii să respecţi obiceiurile, să munceşti şi să înţelegi comportamentul oamenilor din ţara în care te duci'. Şi de aceea crede ea că, în ciuda crizei, în Spania se trăieşte mai bine, şi cel mai mult îi place aici cum sunt trataţi oamenii, cu mult respect şi politeţe. Miss Diaspora din Spania şi-a exprimat, din acest punct de vedere, al integrării, şi părerea

El presidente de Plataforma per Catalunya (PxC), Josep Anglada, ha dicho que "diferentes militantes de mi formación han contrastado la llegada masiva de inmigrantes de origen gitano rumano en la estación de Francia durante los últimos días con autobuses procedentes del éxodo provocado por la política de control de la inmigración del Gobierno francés". El candidato ultra ha pedido al Govern "la repatriación inmediata de los inmigrantes ilegales" y ha denunciado que durante los últimos quince años "el poder político-mediático de socialistas y populares han sido los dos colaboradores sin paliativos del desbarajuste actual". También ha solicitado "exigir un certificado médico a los inmigrantes para autorizar su estancia en España", y ha añadido que "hay que expulsar a los delincuentes indeseables, y acabar con el empadronamiento de los ilegales". Al mismo tiempo, el líder de PxC ha recordado que "el Estado no tiene dinero para man

Cruce de reproches entre el alcalde de Barcelona, Jordi Hereu, y el presidente del grupo municipal del PP, Alberto Fernández, después de que el dirigente popular expresara el pasado fin de semana que teme una reubicación en España de los gitanos expulsados por Francia. Hereu reprochó ayer a Fernández que al hacer públicos su «temores», lo que hace es llamar a los rumanos expulsados en Francia a venir Barcelona. El alcalde aseguró  «no permitirá» que en la ciudad hayan más asentamientos ilegales masivos. Hace tiempo que Barcelona sufre este fenómeno, sobre todo en el distrito de Sant Martí, donde las empresas más punteras del 22@ conviven con campamentos ilegales asentados en naves industriales o solares por edificar. Por eso y porque no confía en el discurso del socialista,  Fernández echó en cara al alcalde que haya reaccionado a sus palabras   «diciendo que con nuestro discurso atraemos a los rumanos expulsados de Francia». El presidente del grupo municipal del PP aconsejó a Hereu

România ramane fara victorie si dupa al doilea meci din preliminariile pentru Euro 2012, echipa lui Razvan Lucescu remizând (0-0) in Belarus. Tricolorii nu au impresionat la Minsk, iar ocaziile cu adevarat importante au venit doar in ultimele minute. Cocis, Marica si Bogdan Stancu au lasat zero in dreptul golurilor, iar jocului primei reprezentative ii lipseste fantezia. Dupa 1-1 cu Albania, Romania avea nevoie de trei puncte in fata "nationalei supriza" care a castigat cu 1-0 la Paris. Belarusul nu a impresionat, iar din pacate pentru noi tricolorii au intrat de multe ori in jocul adversarilor. Bogdan Stancu a avut ocazia primei reprize (16'), iar la pauza s-a intrat fara gol. Dupa minute bune de acalmie, Romania a dominat finalul disputei de la Minsk, Marica (in doua randuri) si Cocis ratand ocazii importante. S-a terminat 0-0, iar pentru prima reprezentativa se anunta o campanie de calificare mai mult decat dificila, tinand cont de faptul ca am ramas cu zero in dre

În urma apariţiei, pe pagina web a ziarului Marca, la data de 26 august, a unui film de animaţie în al cărui conţinut se stabilea o asociere ofensatoare român-cerşetor, Ambasada României la Madrid a solicitat publicaţiei retragerea sau corectarea de urgenţă a materialului video menţionat. În urma acestui demers, Marca a corectat, la data de 27 august, filmul de animaţie eliminând orice referire la români. De asemenea, publicaţia a transmis scuze Ambasadei României la Madrid. SURSA: http://www.madrid.mae.ro/

In data de 25 septembrie 2010, o echipa a Sectiei Consulare a Ambasadei Romaniei la Madrid se va deplasa in Tarancon pentru a oferi asistenta si servicii consulare cetatenilor romani din aceasta zona, cu sprijinul Asociatiei Hispano Romane din provincia Cuenca. Vor fi efectuate urmatoarele servicii consulare: - inscrieri certificate de nastre/certificate de casatorie - autentificari procuri / declaratii - inscriptii consulare / adeverinte; - preluarea de cereri verificari permise auto. - preluare programari pasapoarte/titluri de calatorie Echipa se va afla la dispozitia cetatenilor romani intre orele 10.00-20.00, la sediul Casei asociatiilor (fostul sediu al primariei orasului) Casa de las asociaciones, Plaza de la Constitucion no. 1, Tarancon. Accesul se face pe baza de programare prealabila obtinuta pe mail (secretariado@consuladoderumania.e.telefonica.net) sau fax (nr. 914165025) din partea sectiei consulare a Ambasadei Romaniei la Madrid. sursa: http://www.madrid.mae.

Ambasada Romaniei la Madrid, informeaza ca incepand cu data de 1 septembrie 2010 au fost reduse taxele consulare aferente inscrierii certificatelor de nastere si casatorie eliberate de autoritatile straine, in registrele de stare civila romanesti. Conform ordinului comun al ministrului afacerilor externe şi al ministrului finanţelor publice, noul cuantum al taxelor consulare pentru inscrierea certificatelor de nastere/casatorie eliberate de autoritatile straine in registrele de stare civila romanesti in termen de pana la 6 luni de la nastererea minorului/inregistrarea casatoriei la autoritatile straine este de 110 euro. Daca inscrierea se face la mai mult de 6 luni de la nasterea minorului/inregistrarea casatoriei la autoritatile straine, cuantumul aferent este de 155 de euro. In ambele cazuri, traducerea documentelor straine trebuie realizata de un traducator autorizat. Ordinul comun mentionat a fost publicat in Monitorul Oficial nr. 616, Partea I, din data de 31.08.2010. SURSA:

Pensia pentru lucratorii romani care au muncit in Spania Voi putea valorifica la pensie perioada lucrată în Spania în mod legal? Da. La data întrunirii condiţiilor de pensionare, lucrătorul român care a desfăşurat activitate lucrativă pe teritoriul Spaniei va beneficia de totalizarea perioadelor de asigurare realizate în România şi Spania, în vederea stabilirii drepturilor de pensie. Ce trebuie să fac în acest sens? Pentru a putea valorifica la pensie perioada lucrată în Spania trebuie să fi cotizat la sistemul de securitate socială spaniol. La data pensionării trebuie să completaţi formularele specifice pentru dosarul de pensie cu menţionarea ţărilor şi perioadelor în care aţi lucrat şi cotizat la sistemul de securitate socială. De asemenea, puteţi solicita la Trezoreria Securităţii Sociale din provincia spaniolă în care aţi lucrat, un document, „vida laboral”, care certifică perioadele de cotizare. Care este instituţia competentă din România căreia trebuie să mă adresez?