Vântul crizei suflă puternic şi peste Peninsula Iberică, însă tot e mai bine decât acasă, par să-şi fi spus românii plecaţi să-şi găsească un rost acolo.
Împinşi de sărăcie şi de lipsa de perspective din ţară, mulţi dintre ei şi-au întemeiat acolo familii, şi-au ridicat case şi vor să le ocrotească şi pe "vreme rea". O parte au avut gânduri să se întoarcă în ţară, însă au fost ţinuţi în loc de birocraţia românească, de salariile mici şi de locurile de muncă puţine.
Deocamdată, un lucru este clar: românii s-au speriat de noua conjunctură economică mai puţin decât marocanii sau ecuadorienii, celelalte naţionalităţi care domină clasamentul.
Aşa se face că - după ce alţi străini au făcut drum întors - au ajuns cea mai numeroasă comunitate de imigranţi: peste 793.000 de conaţionali erau înregistraţi oficial la sfârşitul lunii iunie, potrivit unor date publicate săptămâna trecută de Observatorul Permanent pentru Imigraţie.
Prin aceste cifre, clasamentul imigraţiei s-a răsturnat la vârf: românii reprezintă acum 16,72% din totalul străinilor aflaţi legal în Spania, în timp ce marocanii se menţin în jurul a 16%. În total, aproape 100.000 de străini din afara spaţiului comunitar au ales să părăsească recent statul iberic din cauza crizei economice.
N-au găsit România atractivă
Numărul conaţionalilor din peninsulă "a explodat" în două rânduri în ultimii ani: în 2005, odată cu ridicarea unor restricţii pe piaţa europeană a muncii, şi în 2007, imediat după aderare. De atunci, a crescut constant. Chiar şi când toate semnele arătau altceva.
"Am făcut un sondaj acum un an şi jumătate, printre românii aflaţi aici. Aproximativ 40% spuneau că ar dori să se întoarcă în ţară definitiv. Nu s-a întâmplat aşa. În primul rând pentru că n-au găsit România atractivă", explică Daniel Ţecu, un român ajuns în Spania în urmă cu aproape 14 ani, acum preşedinte al Federaţiei Asociaţiilor de Români din Europa (FADERE).
El spune că principala problemă în calea românilor cu gânduri de întoarcere a fost birocraţia: când era vorba să-şi deschidă o afacere, să-şi construiască o locuinţă, să echivaleze studiile copiilor. Menţionăm doar în treacăt salariile incomparabil mai mici şi perspectivele slabe de angajare.
Deşi, oficial, rata şomajului în rândul imigranţilor din Spania a atins impresionanta cifră de 29,7 la sută, situaţia reală arată un pic altfel. Se mai găseşte câte ceva de lucru, în special vara.
"Spania e una dintre ţările cu cel mai puţin control asupra muncii la negru. Nu sunt atât de mulţi şomeri pe cât arată cifrele. E încă unul dintre motivele pentru care românii continuă să rămână aici: mulţi dintre ei preferă să muncească la negru", încheie Ţecu.
Sursa: REUTERS
Comentarii
Trimiteți un comentariu