Treceți la conținutul principal

TRADUCERE AUTORIZATA/TRADUCERE CERTIFICATA/TRADUCERE LEGALIZATÀ/TRADUCCIÓN JURADA


Depinde de client, nu toti stiu exact ce vor sau ce le trebuie, dar in principiu, daca vrei sa fii sigur ca il ajuti si nu ii iei doar banii, intreba-l unde trebuie sa prezinte traducerea.

TRADUCERE AUTORIZATA/TRADUCERE LEGALIZATÀ/TRADUCCIÓN JURADA

Noțiunea diferă în funcție de sistemul adoptat de fiecare țară. În unele țări/regiuni, e suficientă declarația traducătorului autorizat în domeniul respectiv, prin care certifică exactitatea traducerii (de exemplu in Spania), în altele (printre care și România) este necesară autentificarea semnăturii traducătorului la notar sau alt organism de autentificare/legalizare.

Așadar, clientul, dacă va prezenta traducerea în altă țară, trebuie să se lămurească de ce are nevoie, în primul rând, și să comunice acest lucru traducatorului.

Dacă traducerea se folosește în România, atunci e relativ simplu (dar solicitați lămuriri suplimentare de la un notar): se efectuează traduceri legalizate doar după acte cu valoare juridică (înscrisuri sub semnătură, cum ar fi contractele, actele de donație, declarațiile etc.), acte de stare civilă (dacă e vorba de engleză sau franceză nu mai e necesară traducerea la modelele noi, care au rubricile traduse în engleză și franceză), diplome și alte certificate de absolvire a studiilor.

Daca prin "TRADUCCIÓN JURADA", clientul se  referit doar la o traducere autorizata/certificata (nu si legalizata), atunci singurele elemente pe care le aplic eu in traducere vor fi formula de incheiere, stampila si semnatura? Sau ar mai fi si altceva?

În principiu, din punctul de vedere al legislației române, aplicarea declarației traducătorului (partea cu „subsemnatul ZZZ AAAA, traducător autorizat...), fie ea chiar semnată și ștampilată, nu are nicio valoare juridică, dacă semnătura nu este autentificată la notar.

Traducerea nu are cum să fie autorizată sau jurată; traducătorul poate fi traducător autorizat de Ministerul Justiției - la noi în România - sau de alte autorități competente - în alte țări - respectiv traducător jurat - numai în alte țări, fiindcă legislația românească nu cunoaște noțiunea de traducător jurat, care depune un jurământ la tribunal sau curte de apel etc. Termenul corect este traducere certificată, fiindcă traducătorul autorizat exact asta face: certifică exactitatea și integritatea textului înscrisului tradus; el nu "autorizează" și nu "jurează" nimic - ăștia sunt termeni improprii inventați de fírmele de traduceri en-gross.

În România, singurele traduceri reglementate de lege sunt traducerile legalizate, care sunt de competenta exclusivă a birourilor notariale; altfel spus, traducerile legalizate sunt produsul finit rezultat în urma îndeplinirii de către biroul notarial instrumentator a procedurii notariale de la art. 12 lit. j din Legea nr. 36/1995 republicată - Legea notarilor publici și a activității notariale.
Traducerile certificate există numai în anumite contexte, fiind cerute de unele organe menționate în art. 1 din Legea 178/1997 privind autorizarea și plata traducătorilor folosiți de CSM, MJ, DNA, PÎCCJ, organele de urmărire penală, instanțele judecătorești, birourile notarilor publici, avocați și executori judecătorești.


Legal, traducerile certificate nu există în raport cu clienții privați, din moment ce traducătorul autorizat are această calitate - de traducător autorizat - numai în raport cu organele de mai sus, enumerate în cuprinsul autorizației sale - aceleași cu cele din art. 1 și din titlul Legii 178/1997 și aceleași cu cele din OMJ/ OMF nr. 772/C/414/2009 după care traducătorii autorizați liber-profesioniști trebuie să fie plătiți de organele în cauză care îi folosesc.

Clienții privați care vor traduceri de înscrisuri ar trebui să se adreseze instituției legalmente competente: NOTARIATUL, deci acolo ar trebui să-și ducă actele la tradus și să solicite notariatului îndeplinirea procedurii notariale de la art. 12 lit. j din Legea 36/1995 republicată: "efectuarea și legalizarea traducerii". Iar notariatul ar trebui să îndeplinească această procedură notarială la cererea părții și să efectueze el traducerea fie prin notarul public autorizat ca traducător pe limbile cerute de parte, fie prin traducător autorizat angajat al notariatului cu contract de muncă și plătit cu salariu, fie prin traducător autorizat liber-profesionist, colaborator al notariatului în baza unui contract civil de prestări servicii și plătit de notariat - nu de parte! - conform OMJ/ OMF nr. 772/C/414/2009.

De asemenea, tot notariatul ar trebui să îndeplinească și partea a doua a procedurii notariale: fie legalizarea traducerii, dacă ea a fost efectuată de notar, fie legalizarea semnăturii traducătorului autorizat.
Traducătorul autorizat PFA nu este autorizat să facă traduceri de capul lui, pentru oricine, ci numai pentru organele din autorizația lui, aceleași cu cele din Legea 178/1997, deci în cazul traducerilor cu beneficiari finali clienți privați, atitudinea lui corectă ar fi să trimită partea la notariat, adică la instituția legalmente competentă, iar el să lucreze pentru notariat și să fie plătit de notariat.
Deci traducerile certificate având beneficiari finali clienți privați nu sunt reglementate de nicio lege; ele da, există în practică, dar se fac ilegal, mai precis cu încălcarea Legii 36/1995 republicată și a Legii 178/1997. 

sursa: proz forum, juridice.ro, 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

SE SCHIMBĂ BULETINELE DE IDENTITATE!

De la 1 iulie ne vor fi eliberate cărţi de identitate după model european. Mai mult, cine doreşte poate opta pentru cărţi de identitate electronice. Aşa au anunţat autorităţile care susţin că noile buletine vor conţine inclusiv amprentele titularului, scrie adevărul.ro. Specialiştii din cadrul Ministerului de Interne asigură că buletinul electronic nu va fi impus. „Cine nu doreşte carte de identitate electronică poate opta pentru una normală, care va fi asemănătoare cu cea electronică, dar nu va conţine cipul şi amprentele deţinătorului“, a explicat Laura Cusa, şeful serviciului juridic din Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor. Potrivit acesteia, implementarea noilor buletine se va face în mod treptat, în termen de maximum 6 luni de la data emiterii primei cărţi electronice de identitate. Carte de identitate tip smart card Atât cartea de identitate, cât şi cartea electronică de identitate vor avea dimensiunile de 85,6×54,0 mm (format ID-1 – adică aproximativ cât un permis de conducere)…

Buletinul de identitate expirat

Datorită unor întrebări pe care le-am primit în ultimele zile în legătură cu Cartea de identitate expirată am să fac câteva precizări: Dacă ai buletinul expirat şi eşti în Spania - i-aţi bilet de România înainte să expire. (sfatul meu:)) Aflaţi din timp care sunt Actele necesare pentru reînnoirea acestuia şi completaţi formularul (În eventualitatea descărcării de pe internet, formularul de cerere va fi tipărit în format A4, iar cele două pagini trebuie să se regăsească pe aceeaşi foaie (faţă-verso). Cererile pot fi completate olograf sau prin alte sisteme de tehnoredactare, cu excepţia rubricii destinată semnăturii, care trebuie completată numai olograf (de mână).) Întrebare: În cât timp se poate solicita eliberarea unei noi cărţi de identitate, ca urmare a expirării celei deţinute anterior? Răspuns: Înconformitate cu prevederile art.18 alin. (3) al Ordonanţei de urgenţă nr.97/2005 privind evidenta, domiciliu, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor romani, cu modificările şi co…

Cum sa ceri Cazierul in Spania? ACTUALIZARE SEPTIEMBRIE 2018

Datorită unei întrebări adresate blogului azi vă voi explica cum se cere un certificat de antecedente penale în Spania (cazier).
Unde se solicita personal? Cine îl poate solicita? Cum se cere un cazier? Orice persoană fizică majoră poate solicita cazierul.
Se cere de diferite forme:- Personal - Prin poştă - Pe internetSe plăteşte o taxă pentru cazier Modelul 790 ce se poate descărca şi aici sau puteţi cere un formular la Gerencia Teritorial del Ministero de Justicia.PAŞII NECESARI PENTRU A SOLICITA CAZIERUL SPANIOL PERSONAL
1. - Cetăţeanul se prezintă la Gerencias Territoriales del Ministerio de Justicia în provincia unde este rezident dar un e neapărat – poate merge la orice birou de pe teritoriul spaniol. Mai jos găsiţi adresele acestor birouri după provincia.

AlbaceteAsturiasBarcelonaBurgosCáceresCantabriaCeutaGranadaIslas BalearesLa CoruñaLa RiojaLas Palmas