Articolul 35 din Legea nr.187/09.05.2003 (intrată în vigoare la data de 16.05.2004) privind competenţa de jurisdicţie, recunoaşterea şi executarea în România a hotărârilor judecătoreşti în materie civilă, pronunţate de statele membre ale Uniunii Europene, prevede că „acestea sunt recunoscute de plin drept în România, în condiţiile prezentei legi”.
În absenţa litigiilor prevăzute de art.36 din acelaşi act normativ, hotărârile judecătoreşti în cauză produc în aceste condiţii efectele hotărârilor pronunţate de instanţele române.
Tratatele de asistenţă juridică încheiate de România prevăd totodată clauze privind recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti.
Astfel, cererile cetăţenilor români în vederea înscrierii menţiunilor se înaintează Inspectoratului pentru Evidenţa Persoanelor, prin Direcţia Generală Afaceri Consulare, însoţite de următoarele documente:
- hotărârea de divorţ, legalizată cu Apostila de la Haga, în copie legalizată şi tradusă la misiunea diplomatică;
- certificat de naştere – copie;
- certificat de căsătorie – copie;
- paşaport străin sau românesc – copie;
- certificat de naştere – copie;
- certificat de căsătorie – copie;
- paşaport străin sau românesc – copie;
În cazul în care căsătoria al cărei divorţ se doreşte a fi înscris nu a fost înregistrată în registrele de stare civilă române, solicitantul va depune certificatul de căsătorie legalizat cu Apostila de la Haga, în copie legalizată și tradusă, în vederea înscrierii menţiunilor de căsătorie şi divorţ pe marginea actului de naştere.
Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor, prin serviciile specializate, va da avizul de înscriere a menţiunilor, procedând, totodată, la procurarea certificatelor de stare civilă, pe care le va transmite M.A.E. – Direcţia Generală Afaceri Consulare, urmând ca aceasta să le remită misiunilor diplomatice, care vor solicita achitarea taxelor aferente.
Comentarii
Trimiteți un comentariu