După mai bine de 12 ore de negocieri, liderii din UE nu au reuşit să ajungă azi-noapte la un acord. Doar 23 din cele 27 de state comunitare s-au arătat dispuse să facă parte dintr-un nou acord european. România se numără printre ţările care şi-au dat avizul.
Marea Britanie şi Ungaria s-au opus modificării tratatelor europene existente, aşa că liderii europeni au decis încheierea unui nou tratat, din care să facă parte statele din zona euro şi, voluntar, şi state non-euro. România va adera la noul tratat.
"Am ajuns, după negocieri îndelungi la un rezultat bun", a declarat Angela Merkel, cancelarul Germaniei, în această dimineaţă, după ce liderii UE au ajuns la un acord privind consolidarea disciplinei bugetare din ţările Uniunii monetare.
"Vom construi o uniune bugetară pentru euro, care va fi în acelaşi timp o uniune de stabilitate", a adăugat ea.
"Am afirmat întotdeauna că ar trebui ca cele 17 state din zona euro să îşi recâştige credibilitatea şi cred că prin această decizie de astăzi, euro va putea şi va face acest lucru", a apreciat cancelarul german.
România doreşte să ia parte la procedul de luare a deciziilor în zona euro, întrucât acestea îi afectează pe cetăţenii săi, a declarat joi preşedintele Traian Băsescu, la Congresul popularilor europeni, care a avut loc Marsilia înainte de începerea Summitului de la Bruxelles. Economia română a avut de suferit din cauza indeciziei de pe plan european, a adăugat Băsescu.
"România nu poate accepta o Uniune Europeană cu două categorii de state. România ar vrea să participe la deciziile din zona euro, pentru că orice decizie sau orice lipsă de decizie afectează viaţa de zi cu zi a cetăţenilor din România. Soluţia pentru criză este să rămânem uniţi, să rămânem UE cu 27 de membri, şi nu UE cu 17 membri", a mai spus Băsescu.
Ideea încheierii unui nou tratat european a apărut numai după ce Marea Britanie şi Ungaria s-au opus modificării tratatelor existente, care acoperă toate cele 27 de state UE.
Noua strategie de combatere a crizei (a cincea în mai puţin de doi ani) se bazează pe doi piloni principali. Primul este devansarea termenului de implementare a Mecanismului European de Stabilitate (ESM), care ar urma să funţioneze timp de un an în paralel cu Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară (EFSF), dând astfel naştere unui „super-fond“ de urgenţă, cu o capacitate de creditare de 940 de miliarde de euro.
Celălat pilon este înfiinţarea unui fond separat în cadrul FMI, în valoare de 200 de miliarde de euro, pentru ajutarea statelor cu probleme. Deocamdată, nu se ştie dacă cele 200 de miliarde de euro vor veni doar de la statele din zona euro sau dacă vor contribui toate ţările care sunt de acord cu încheierea unui nou tratat european.
Marea Britanie, care nu face parte din zona euro, a fost principalul stat care s-au opus modificării tratatului UE şi a pus condiţii "inacceptabile", a anunţat vineri dimineaţa preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, într-o conferinţă de presă.
Sarkozy a precizat că şi Ungaria a decis să rămână în afara tratatului propus, în timp ce Republica Cehă şi Suedia vor mai întâi să-şi consulte parlamentele.
"Toate celelalte state au dorit să se alăture tratatului", a declarat Sarkozy.
„Este un rezultat foarte bun pentru membrii zonei euro şi reprezintă baza pentru un nou bloc fiscal compact şi o politică economică mai disciplinată în statele din zona euro“,
a declarat Mario Draghi în această dimineaţă, după o noapte întreagă de discuţii.
SURSA: adevarul.es
Comentarii
Trimiteți un comentariu