Treceți la conținutul principal

România, locul unu în UE-18 la dinamica PIB, în trimestrul trei 2011

Dinamica trimestrială a PIB poziţionează România pe locul unu în UE-18, în al treilea trimestru al anului 2011, faţă de trimestrul anterior, potrivit unei analize macroeconomice a consilierului de stat Andreea Paul Vass.
Conform analizei, PIB-ul României a înregistrat o creştere cu 1,9%, cu 1,7 puncte procentuale peste media europeană (0,2%). Dinamica anuală a PIB plasează România pe locul 4 în UE-19, în al treilea trimestru din 2011 faţă de acelaşi trimestru din anul 2010. PIB-ul României a înregistrat o creştere cu 4,5%, de peste trei ori mai mare comparativ cu media europeană (1,4%).
Printre punctele tari ale României comparativ cu media europeană pot fi enumerate preţurile mici la bunurile şi serviciile de consum poziţionează România pe locul 2 în UE-27, în anul 2010. Preţurile se situează la 59% din media europeană. Bulgaria înregistrează cele mai mici niveluri ale preţurilor (51% din media europeană).
Defalcat pe categorii, România a înregistrat cele mai mici preţuri din UE-27 la băuturi alcoolice şi tutun, precum şi la echipamentele personale de transport, acestea situându-se la 64%, respectiv 88% din media europeană.
Un alt punct tare este reprezentat de preţurile reduse ale produselor alimentare şi ale băuturilor non-alcoolice, care plasează România pe locul 2 în UE-27, situându-se la 67% din media europeană. Preţurile bunurilor şi serviciilor oferite de hoteluri şi restaurante poziţionează România pe acelaşi loc, nivelul lor fiind la jumătate faţă de media europeană. Bulgaria are cele mai mici preţuri din UE-27 la aceste categorii.
Creşterea costurilor orare cu forţa de muncă plasează România pe locul 2 în UE-25 (pentru care există date disponibile), în al doilea trimestru din anul 2011, faţă de trimestrul corespunzător al anului trecut, avansul înregistrat fiind de 7,2%, faţă de media europeană de 3,4%.
Un alt punct tare al României comparativ cu celelalte state din UE este datoria publică guvernamentală, exprimată ca procent din PIB, poziţionează România pe locul 4 în UE-27, în anul 2010, fiind de numai 31% din PIB, faţă de media europeană de 80,2% din PIB.
Totodată, dinamica trimestrială în sectorul construcţiilor plasează România pe locul 4 în UE-14 (pentru care există date disponibile), în trimestrul al treilea din anul 2011 faţă de trimestrul anterior. România a înregistrat o creştere cu 2,5%, peste media europeană, de 0,3%.
Faţă de trimestrul corespunzător al anului trecut, România a înregistrat o creştere a activităţii în domeniul construcţiilor cu 7,4%, poziţionându-se pe locul 4 în UE-15. Media europeană a fost de 1,6%.
Totodată, România este pe locul 4, în UE-12, la creşterea lunară a activităţii din domeniul construcţiilor, de 1,3%, peste media europeană, de -1%, în luna septembrie din anul 2011 faţă de una anterioară.
Comparativ cu luna septembrie a anului trecut, România a înregistrat o creştere cu 2,8%, poziţionându-se pe locul 6 în UE-13. Media europeană a fost de 0,6%.
Comenzile industriale noi plasează România pe locul 5 în UE-22 (pentru care există date disponibile), în luna septembrie din anul 2011 faţă de luna corespunzătoare a anului trecut, creşterea fiind de 14,5% faţă de media europeană de 2,3%. Dinamica lunară a comenzilor industriale noi poziţionează România pe locul 6 în UE-22 în luna septembrie a acestui an faţă de luna precedentă, înregistrând o creştere cu 2,3%, peste media europeană de -2,3%.
Comerţul cu amănuntul plasează România pe locul 5 în UE-21 (pentru care există date disponibile), în luna septembrie a anului 2011 faţă de luna precedentă. România a înregistrat o creştere a comerţului cu amănuntul cu 0,6%, comparativ cu media europeană negativă de 0,3%. Evoluţiile anuale sunt însă negative, astfel că dinamica anuală a comerţului cu amănuntul plasează România pe locul 18 în UE-21 în luna septembrie faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Scăderea înregistrată a fost de 4,9%, mai accentuată decât media europeană negativă de 0,8%.
Analiza indică şi punctele slabe ale ţării noastre în comparaţie cu media europeană.
De exemplu, indicatorul PIB pe locuitor, la paritatea puterii de cumpărare, plasează România pe penultimul loc în UE-27, în anul 2010. Acesta s-a situat la 45% din media europeană.
Peste un sfert din totalul cheltuielilor realizate de români a fost destinat produselor alimentare în anul 2009. România se află pe primul loc în UE-27, cu o pondere de 26,6%, alături de Lituania (23,3% în anul 2007), Bulgaria (21% in anul 2005) şi Estonia (20,9%). Media europeană se menţine la un nivel mult mai redus, de aproximativ 12% din totalul cheltuielilor gospodăriilor.
Dinamica anuală a cantităţii de bunuri manevrate în porturile maritime poziţionează România pe ultimul loc în UE-22 (ţări care au porturi maritime), în anul 2009. Faţă de anul 2008, scăderea înregistrată a fost de 28,5%, în condiţiile în care media europeană a fost de -12,4%. 
De asemenea, venitul real pe lucrător în agricultură poziţionează România pe ultimele două locuri în UE-27, alături de UK, în anul 2010.
Scăderea înregistrată a fost importantă, de 8,2% faţă de anul 2009. Creşterea medie la nivel european a fost de 12,3%.
Totodată, dinamica valorii adăugate brute în agricultură, pescuit şi vânătoare poziţionează România pe locul 22 în UE-26 (pentru care există date disponibile), în trimestrul III anul 2010 faţă de acelaşi trimestru din anul 2009. Scăderea înregistrată a fost de 6,9%, faţă de scăderea medie la nivelul Uniunii Europene de 1,9%. În trimestrul III anul 2010, faţă de trimestrul anterior, scăderea a fost mai moderată, de 0,8%, faţă de media europeană de -1,3%, poziţionând România pe locul 18 în UE-26 (pentru care există date disponibile).
Procentul din populatia săracă ce prezintă risc de excluziune socială poziţionează România pe penultimul loc în UE-27, în anul 2008, acesta fiind de 23,4%, faţă de media europeană de 16,5%. 
Un alt punct slab îl constituie indicatorul investiţii. Investiţiile plasează România pe locul 25 în UE-27, în trimestrul III anul 2010 faţă de trimestrul anterior. Scăderea înregistrată a fost de 5,4%, faţă de media europeană pozitivă de 0,3%. În trimestrul III anul 2010 faţă de trimestrul III anul 2009, scăderea a fost şi mai accentuată, de 11%, faţă de media europeană pozitivă de 0,8%, România poziţionându-se pe locul 24 în UE-27.
Dinamica gradului de ocupare a forţei de muncă poziţionează România pe locul 23 în UE-25 (pentru care există date disponibile), în al doilea trimestru din anul 2011 faţă de trimestrul corespunzător al anului trecut, scăderea înregistrată fiind de 3,2% faţă de creşterea medie europeană de 0,3%.
Rata de ocupare a populaţiei cu vârsta între 20 şi 64 ani plasează România pe locul 23 în UE-27 în anul 2010. Aceasta a fost de 63,3%, faţă de media europeană de 68,6%. România se află la o distanţă de 6,7 puncte procentuale faţă de ţinta de 70% asumată în cadrul Strategiei Europa 2020.
Rata de ocupare a populaţiei cu vârsta între 15 şi 64 ani plasează România pe locul 22 în UE-27 în anul 2010. Rata de ocupare a fost de 58,8%, sub media europeană de 64,2%.
Atfel, 9,7% din totalul persoanelor angajate cu vârsta între 15 şi 64 ani au lucrat în regim part-time în anul 2010, comparativ cu media europeană de 18,5%. România ocupă locul 17 în UE-27.
Rata de ocupare în rândul persoanelor vârstnice (55 şi 64 ani) poziţionează România pe locul 18 în UE-27 în anul 2010. Rata de ocupare a fost de 41,1%, sub media europeană de 46,3%.
Rata de inactivitate a femeilor (între 25 şi 54 ani) pe piaţa muncii plasează România pe locul al 3-lea în UE-27, situându-se în rândul ţărilor cu cele mai ridicate rate în anul 2009. Faţă de media europeană de 22,1%, România a înregistrat o rată de 29,4%.
Creşterea anuală a preţurilor la produsele industriale poziţionează România pe locul 8 în UE-25 (pentru care există date disponibile), înregistrând o creştere a preţurilor cu 7,2% în luna septembrie din anul 2011 faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Media europeană a fost 6,9%.
Dinamica consumului guvernamental poziţionează România pe locul 6 în UE-27, în trimestrul III anul 2010 faţă de trimestrul anterior, fiind printre ţările cu dinamică ridicată a consumului guvernamental. Acesta a crescut cu 1,8%, de 6 ori mai mult decât media europeană de 0,3%. În trimestrul III anul 2010 faţă de trimestrul III din anul 2009, dinamica consumului guvernamental plasează România pe locul 17 în UE-27, înregistrând o scădere cu 0,5%, sub media europeană pozitivă de 0,8%.
Sursa: Agenţia Naţională de Presă AGERPRES

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cum se obtine modelul nou de certificat de nastere/casatorie?

In ultimul timp ma tot intreaba cititorii blogului de cum se poate obtine modelul nou de certificat de nastere si/sau casatorie din Romania. Sunt 3 variante: 1. Sa mergi PERSONAL la starea civila unde te-ai nascut sau te-ai casatorit. 2. Cu IMPUTERNICIRE NOTARIALA SPECIALA obtinuta la un consulat al Romaniei in Spania prin care o alta persoana poate realiza toate formalitatile necesare in locul tau. 3. Cu IMPUTERNICIRE NOTARIALA SPECIALA obtinuta la un Notariat spaniol, pe care pui apostila de la Haga la Colegio de los notarios al Provinciei unde ai facut imputernicirea, apoi trebuie tradusa de un traducator autorizat al Ministerului de Justitie din Romania si legalizata de un notar din Romania, prin care o alta persoana poate realiza toate formalitatile necesare in locul tau. Cum se intampla in multe cazuri, nu ai cui sa ii trimiti imputernicirea pentru ca nu ai nici un familiar in tara, in localitatea in care te.ai nascut (ca poate esti dintr-un sat uitat de lume) si nu stii c

Cum sa ceri Cazierul in Spania? ACTUALIZARE SEPTIEMBRIE 2018

Datorită unei întrebări adresate blogului azi vă voi explica cum se cere un certificat de antecedente penale în Spania (cazier). Unde se solicita personal? Cine îl poate solicita? Cum se cere un cazier? Orice persoană fizică majoră poate solicita cazierul. Se cere de diferite forme: - Personal  - Prin poştă  - Pe internet Se plăteşte o taxă pentru cazier Modelul 790 ce se poate descărca şi aici sau puteţi cere un formular la Gerencia Teritorial del Ministero de Justicia. PAŞII NECESARI PENTRU A SOLICITA CAZIERUL SPANIOL PERSONAL 1. - Cetăţeanul se prezintă la Gerencias Territoriales del Ministerio de Justicia în provincia unde este rezident dar un e neapărat – poate merge la orice birou de pe teritoriul spaniol.  Mai jos găsiţi adresele acestor birouri după provincia. Albacete Asturias Barcelona Burgos Cáceres Cantabria Ceuta Granada Islas Baleares La Coruña La Rioja Las Palmas Madrid Málaga Melilla Murcia Navarra Santa Cruz de Tenerife Sevilla Vale

Buletinul de identitate expirat

Datorită unor întrebări pe care le-am primit în ultimele zile în legătură cu Cartea de identitate expirată am să fac câteva precizări: Dacă ai buletinul expirat şi eşti în Spania - i-aţi bilet de România înainte să expire. (sfatul meu:)) Aflaţi din timp care sunt  Actele necesare  pentru reînnoirea acestuia şi completaţi  formularul  ( În eventualitatea descărcării de pe internet, formularul de cerere va fi tipărit în format A4, iar cele două pagini trebuie să se regăsească pe aceeaşi foaie (faţă-verso). Cererile pot fi completate olograf sau prin alte sisteme de tehnoredactare, cu excepţia rubricii destinată semnăturii, care trebuie completată numai olograf (de mână). ) Întrebare:  În cât timp se poate solicita eliberarea unei noi cărţi de identitate, ca urmare a expirării celei deţinute anterior? Răspuns:  În   conformitate cu prevederile art.18 alin. (3) al Ordonanţei de urgenţă nr.97/2005 privind evidenta, domiciliu, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor romani, cu modi