În prezent, 11 state UE păstrează încă restricţiile pentru români pe piaţa muncii: Austria, Belgia, Franţa, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda şi Spania.
Marea Britanie şi Olanda au anunţat zilele trecute prelungirea restricţiilor pentru muncitorii români şi bulgari până la sfârşitul anului 2013, în ciuda recomandărilor insistente ale Parlamentului European cu privire la eliminarea acestora începând cu ianuarie 2012.
Spania a introdus restricţii în această vară pentru români. Doar Islanda, stat candidat pentru aderarea la UE şi membru al Spaţiului Economic European şi al spaţiului Schengen, a decis să liberalizeze total piaţa muncii pentru cetăţenii români, începând cu 1 ianuarie 2012.
La 31 decembrie 2011 expiră cea de-a doua perioadă tranzitorie în care, conform Protocolului la Acordul de aderare a României şi Bulgariei la UE, statele membre pot restricţiona accesul pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari.
Restricţiile pot fi aplicate pentru o perioadă de maximum 7 ani, astfel că, în cazul României şi Bulgariei, limitările impuse pe piaţa muncii mai pot fi menţinute până cel mai târziu la 1 ianuarie 2014.
Potrivit datelor EURES, citate de Mediafax, românii şi bulgarii care doresc să muncească în Austria au în continuare nevoie de un permis de muncă (Beschäftigungsbewilligung), ce trebuie solicitat de către angajator.
Pentru a putea munci în Belgia, românii trebuie să se afle în posesia unui permis de muncă. Pentru a obţine permis de muncă este necesar ca un angajator din Belgia să înainteze autorităţilor competente o cerere pentru a obţine autorizaţia de muncă pentru cetăţeanul în cauză.
Franţa a impus la rândul său restricţii românilor şi bulgarilor pe piaţa muncii, care vor fi menţinute cel puţin până la 31 decembrie 2011. Potrivit EURES, angajatorii francezi pot beneficia de o procedură de introducere a mâinii de lucru străine simplificată pentru 61 de meserii repartizate în şapte mari domenii de activitate. Un solicitant de muncă nu poate veni în Franţa spontan pentru a căuta un loc de muncă.
În Germania, românii şi bulgarii pot solicita un loc de muncă numai dacă deţin un permis de muncă UE eliberat de Bundesagentur für Arbeit (Agenţia Federală a Muncii) (BA) şi pot fi angajaţi numai dacă posedă un astfel de permis. Cetăţenii noilor state membre au prioritate faţă de cei din ţări terţe care ajung în Germania pentru a solicita un loc de muncă.
Irlanda menţine la rândul său restricţiile pe piaţa muncii, astfel că românii şi bulgarii care vor să se angajeze vor avea în continuare nevoie de un permis de muncă. În Italia, nu există nicio restricţie însă în ceea ce priveşte muncitorii liber profesionişti. Dispoziţiile tranzitorii prevăd deschiderea pentru următoarele sectoare: agricultură, servicii hoteliere şi turism; servicii casnice şi servicii de îngrijire; construcţii; inginerie; management şi muncă înalt calificată; muncă sezonieră.
În Luxemburg, autorităţile luxemburgheze au decis ca în cazul anumitor sectoare permisul de muncă să fie acordat cu bunăvoinţă absolută resortisanţilor bulgari şi români, în conformitate cu o procedură minimală şi simplificată, fără ca obligativitatea permisului de muncă să fie însă abolită. Sectoarele vizate de această deschidere sectorială sunt agricultura, viticultura şi domeniul hotelier.
De asemenea, în Malta fiecare muncitor care vine din ţara sa de origine are nevoie de un permis de muncă pentru a putea intra pe piaţa forţei de muncă.
În Marea Britanie, permisul de muncă este primit mai uşor de lucrătorii calificaţi, lucrătorii cu înaltă calificare, precum şi toti cei care aduc o contribuţie importantă economiei britanice. În ceea ce îi priveşte pe muncitorii români necalificaţi, ei se pot angaja în funcţie de cotele anuale referitoare la România, în sectorul agricol (Seasonal Agricultural Workers'Scheme) şi în cel agroalimentar (Sectors Based Scheme).
În Olanda, obligativitatea aplicării la CWI (Centrul pentru Muncă şi Venituri) şi a obţinerii permisului de muncă revine angajatorului. Acesta va trebui să facă dovada că pentru locul de muncă respectiv nu a existat nici un aplicant cetăţean olandez sau din vechile state membre UE.
Citeste mai mult pe REALITATEA.NET
Marea Britanie şi Olanda au anunţat zilele trecute prelungirea restricţiilor pentru muncitorii români şi bulgari până la sfârşitul anului 2013, în ciuda recomandărilor insistente ale Parlamentului European cu privire la eliminarea acestora începând cu ianuarie 2012.
Spania a introdus restricţii în această vară pentru români. Doar Islanda, stat candidat pentru aderarea la UE şi membru al Spaţiului Economic European şi al spaţiului Schengen, a decis să liberalizeze total piaţa muncii pentru cetăţenii români, începând cu 1 ianuarie 2012.
La 31 decembrie 2011 expiră cea de-a doua perioadă tranzitorie în care, conform Protocolului la Acordul de aderare a României şi Bulgariei la UE, statele membre pot restricţiona accesul pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari.
Restricţiile pot fi aplicate pentru o perioadă de maximum 7 ani, astfel că, în cazul României şi Bulgariei, limitările impuse pe piaţa muncii mai pot fi menţinute până cel mai târziu la 1 ianuarie 2014.
Potrivit datelor EURES, citate de Mediafax, românii şi bulgarii care doresc să muncească în Austria au în continuare nevoie de un permis de muncă (Beschäftigungsbewilligung), ce trebuie solicitat de către angajator.
Pentru a putea munci în Belgia, românii trebuie să se afle în posesia unui permis de muncă. Pentru a obţine permis de muncă este necesar ca un angajator din Belgia să înainteze autorităţilor competente o cerere pentru a obţine autorizaţia de muncă pentru cetăţeanul în cauză.
Franţa a impus la rândul său restricţii românilor şi bulgarilor pe piaţa muncii, care vor fi menţinute cel puţin până la 31 decembrie 2011. Potrivit EURES, angajatorii francezi pot beneficia de o procedură de introducere a mâinii de lucru străine simplificată pentru 61 de meserii repartizate în şapte mari domenii de activitate. Un solicitant de muncă nu poate veni în Franţa spontan pentru a căuta un loc de muncă.
În Germania, românii şi bulgarii pot solicita un loc de muncă numai dacă deţin un permis de muncă UE eliberat de Bundesagentur für Arbeit (Agenţia Federală a Muncii) (BA) şi pot fi angajaţi numai dacă posedă un astfel de permis. Cetăţenii noilor state membre au prioritate faţă de cei din ţări terţe care ajung în Germania pentru a solicita un loc de muncă.
Irlanda menţine la rândul său restricţiile pe piaţa muncii, astfel că românii şi bulgarii care vor să se angajeze vor avea în continuare nevoie de un permis de muncă. În Italia, nu există nicio restricţie însă în ceea ce priveşte muncitorii liber profesionişti. Dispoziţiile tranzitorii prevăd deschiderea pentru următoarele sectoare: agricultură, servicii hoteliere şi turism; servicii casnice şi servicii de îngrijire; construcţii; inginerie; management şi muncă înalt calificată; muncă sezonieră.
În Luxemburg, autorităţile luxemburgheze au decis ca în cazul anumitor sectoare permisul de muncă să fie acordat cu bunăvoinţă absolută resortisanţilor bulgari şi români, în conformitate cu o procedură minimală şi simplificată, fără ca obligativitatea permisului de muncă să fie însă abolită. Sectoarele vizate de această deschidere sectorială sunt agricultura, viticultura şi domeniul hotelier.
De asemenea, în Malta fiecare muncitor care vine din ţara sa de origine are nevoie de un permis de muncă pentru a putea intra pe piaţa forţei de muncă.
În Marea Britanie, permisul de muncă este primit mai uşor de lucrătorii calificaţi, lucrătorii cu înaltă calificare, precum şi toti cei care aduc o contribuţie importantă economiei britanice. În ceea ce îi priveşte pe muncitorii români necalificaţi, ei se pot angaja în funcţie de cotele anuale referitoare la România, în sectorul agricol (Seasonal Agricultural Workers'Scheme) şi în cel agroalimentar (Sectors Based Scheme).
În Olanda, obligativitatea aplicării la CWI (Centrul pentru Muncă şi Venituri) şi a obţinerii permisului de muncă revine angajatorului. Acesta va trebui să facă dovada că pentru locul de muncă respectiv nu a existat nici un aplicant cetăţean olandez sau din vechile state membre UE.
Citeste mai mult pe REALITATEA.NET
Comentarii
Trimiteți un comentariu