Cum vede UE situatia romilor: Cetatenii romi sunt tineri: 35,7% au vartsta sub 15 ani, comparativ cu 15,7% pentru populatia majoritara. Vezi strategia de integrare a romilor
In ziua de astazi, populatia roma numara, la nivelul Europei, 10-12 milioane de persoane, fiind cea mai mare minoritate etnica, prezenta in fiecare dintre cele 27 de state membre UE. n statele membre, cetatenii romi sunt tineri: 35,7% au vartsta sub 15 ani, comparativ cu 15,7% pentru populatia majoritara. Varsta medie a populatiei rome este de 25 de ani, pe cand cea a populatiei majoritare este 40 de ani. In Bulgaria, aproximativ 23% din nou-intratii pe piata muncii sunt romi, iar in Romania acest procent este de 21%.
"Situatia romilor este dominata de discrimare si excludere sociala, de saracie, somaj si prejudecati", apreciaza Comisia Europeana care cere ca institutiile europene si statele membre sa-si asume responsabilitatea ameliorarii includerii sociale a romilor, utilizand toate instrumentele si politicile adecvate.
Cadrul European pentru strategiile de integrare nationala a romilor pana in 2020
In statele membre, cetatenii romi sunt tineri: 35,7% au vartsta sub 15 ani, comparativ cu 15,7% pentru populatia majoritara. Varsta medie a populatiei rome este de 25 de ani, pe cand cea a populatiei majoritare este 40 de ani. In Bulgaria, aproximativ 23% din nou-intratii pe piata muncii sunt romi, iar in Romania acest procent este de 21%, se arata pe site-ul reprezentante CE la Bucuresti.
Cifrele nu sunt optimiste i subliniaza necesitatea integrarii sociale a acestei etnii. Este important sa se investeasca in educatia romilor la nivel european pentru a le permite copiilor romi sa se integreze pe piata muncii. Parin ii copiilor trebuie sus inu i in gasirea unui loc de munca pentru a avea resursele necesare men inerii copiilor in coli i ob inerii/pastrarii locuin elor. In statele membre cu o populatie roma semnificativa, o astfel de politica unitara pentru romi ar avea un impact economic important.
Conform unui studiu al Bancii Mondiale, integrarea totala a populatiei rome pe piata muncii ar aduce beneficii economice estimate la aproximativ jumatate de miliard de euro pentru unele tari membre. Participarea mai mare a etnicilor romi pe piata muncii ar creste productivitatea economica, ar reduce cheltuielile guvernamentale pentru asistenta sociala si ar majora veniturile din taxe. Acelasi studiu al Bancii Mondiale spune ca beneficiile din taxele generate de integrarea romilor pe piata muncii sunt estimate la 175 de milioane anual pentru fiecare tara.
Aceste cifre sustin faptul ca statele mebre trebuie sa depuna eforturi pentru incluziunea romilor in societatea civila. Iar aceste eforturi, cu cat se concretizeaza mai repede, cu atat mai multe beneficii vor aduce. Asadar, Comisia Europeana a indemnat institutiile europene sa aprobe "Cadrul european privind strategiile nationale de integrare a romilor". In urma inalnirii extraordinare a consiliului pentru angajare, politici sociale, sanatate si problemele consumatorilor care a avut loc in Bruxelles in data de 19 mai 2011 s-a aprobat in unanimitate Cadrul European pentru strategiile nationale de integrare a romilor pana in 2020. Acest cadru ramane sa fie aprobat si de Consiliul European in iunie 2011.
Dar ce presupune el mai exact?
Prin acest cadru, tarile membre sunt chemate sa elaboreze strategii la scara nationala si sa le prezinte Comisiei pana la sfarsitul lui decembrie 2011. In primavara lui 2012, Comisia va raporta strategiile statelor membre Parlamentului si Consiliului European. Uniunea Europeana a facut deja propuneri tarilor membre pentru integrarea sociala si economica a romilor. Acestea au obligatia, conform directivei 2000/43/EC, de a asigura romilor, fara discriminare, acces la educatie, angajare pe piata muncii, servicii de sanatate, protectie sociala si locuinte.
Educatie
Daca, conform Raportului fortei de munca din 2009, o medie de 97,5% dintre copiii din populatia majoritara la nivelul UE termina studiile primare, in cazul populatiei rome un numar mult mai mic de copii finalizeaza invatamantul primar. Este nevoie sa se stabileasca o legatura cu comunitatile rome prin
mediatori culturali, prin biserici, asociatii religioase, prin parintii copiilor romi, sunt necesare imbunatatirea competentele interculturale ale profesorilor i reducerea segregarii. Comisia Europeana planifica impreuna cu Consiliul European sa instruiasca aproximativ 1 000 de mediatori in decursul a doi ani. Acestia vor putea informa si sfatui parintii cu privire la sistemul de educatie si se vor asigura ca fiecare copil trece cu succes de la un stadiu la altul pe parcursul scolii.
Sunt incurajate initiativele de tip a doua sansa pentru adultii care au abandonat scoala, reformarea unor curricula si elaborarea unor metode de invatare moderne. Statele membre trebuie sa se asigure ca si copiii romi termina scoala primara, trebuie sa reduca numarul abandonurilor scolare timpurii. De asemenea, copiii acestei etnii trebuie incurajati sa finalizeze si invatamantul secundar si tertiar.
Accesul la locuri de munca
Strategia Europa 2020 a stabilit, in ceea ce priveste gradul de angajare, un obiectiv de 75% pentru populatia cu varsta cuprinsa intre 20 si 64 de ani. Banca Mondiala precizeaza ca rata de angajare a romilor (mai ales pentru femei) este mult sub aceasta cifra. Un raport al Agentiei europene pentru drepturi fundamentale, redactat in urma unui studiu realizat in sapte state membre, subliniaza faptul ca romii sunt puternic discriminati pe piata muncii.
Astfel, statele membre trebuie sa permita accesul locuitorilor romi, fara discriminare, la programe de instruire profesionala, la piata muncii, la initiative si instrumente prin care romii pot lucra pe cont propriu. Ar trebui sa fie asigurat accesul la micro-credite pentru aceste minoritati. In plus, in sectorul public ar trebui sa se acorde atentie sporita angajarii functionarilor publici calificati de etnie roma.
Accesul la sanatate
Speranta de viata la nivelul UE este de 76 de ani pentru barbati si de 82 de ani pentru femei. Pentru populatia roma, speranta de viata este cu zece ani mai redusa decat cifrele valabile pentru populatia majoritara. In plus, in timp ce rata mortalitatii la copii este de 4,3 la mia de nascuti in viata, aceasta rata este mult mai mare in randul comunitatilor de romi. Un raport realizat de Natiunile Unite arata ca rata mortalitatii la copiii romi este de doua pana la sase ori mai mare decat cea a populatiei majoritare. Mai mult, un raport al Agentiei pentru drepturi fundamentale sustine ca accesul populatiei rome la serviciile medicale de prevenire este redus, peste 2% dintre copiii acestei etnii nefiind vaccinati.
Statele membre ar trebui sa asigure accesul la ingrijiri medicale de calitate, mai ales pentru copii si femei. Seviciile sociale si cele de prevenire ar trebui sa fie acelesi pentru populatia majoritara, cat si pentru romi. Unde este posibil, romii calificati ar trebui sa fie implicati in programe de ingrijire medicala.
Accesul la locuinte
Romii nu au acces suficient la utilitatile publice precum apa, electricitate, gaze. Acest aspect are efecte negative aspra sanatatii si integrarii lor in societate. Din acest motiv, statele membre ar trebui sa promoveze accesul nediscriminatoriu la locuinte, incluzand aici locuintele sociale. Actiunile pentru romi privind acest domeniu trebuie sa fie parte a unui plan unitar care sa cuprinda si educatia si sanatatea si accesul la piata muncii.
Dar pentru a avea programe cu rezultate convingatoare, un interes sporit trebuie acordat monitorizarii atente a fiecarei actiuni. O monitorizare atenta va insemna rezultate coerente si corecte, iar o populatie roma mai bine integrata nu va aduce decat beneficii.
"Situatia romilor este dominata de discrimare si excludere sociala, de saracie, somaj si prejudecati", apreciaza Comisia Europeana care cere ca institutiile europene si statele membre sa-si asume responsabilitatea ameliorarii includerii sociale a romilor, utilizand toate instrumentele si politicile adecvate.
Cadrul European pentru strategiile de integrare nationala a romilor pana in 2020
In statele membre, cetatenii romi sunt tineri: 35,7% au vartsta sub 15 ani, comparativ cu 15,7% pentru populatia majoritara. Varsta medie a populatiei rome este de 25 de ani, pe cand cea a populatiei majoritare este 40 de ani. In Bulgaria, aproximativ 23% din nou-intratii pe piata muncii sunt romi, iar in Romania acest procent este de 21%, se arata pe site-ul reprezentante CE la Bucuresti.
Cifrele nu sunt optimiste i subliniaza necesitatea integrarii sociale a acestei etnii. Este important sa se investeasca in educatia romilor la nivel european pentru a le permite copiilor romi sa se integreze pe piata muncii. Parin ii copiilor trebuie sus inu i in gasirea unui loc de munca pentru a avea resursele necesare men inerii copiilor in coli i ob inerii/pastrarii locuin elor. In statele membre cu o populatie roma semnificativa, o astfel de politica unitara pentru romi ar avea un impact economic important.
Conform unui studiu al Bancii Mondiale, integrarea totala a populatiei rome pe piata muncii ar aduce beneficii economice estimate la aproximativ jumatate de miliard de euro pentru unele tari membre. Participarea mai mare a etnicilor romi pe piata muncii ar creste productivitatea economica, ar reduce cheltuielile guvernamentale pentru asistenta sociala si ar majora veniturile din taxe. Acelasi studiu al Bancii Mondiale spune ca beneficiile din taxele generate de integrarea romilor pe piata muncii sunt estimate la 175 de milioane anual pentru fiecare tara.
Aceste cifre sustin faptul ca statele mebre trebuie sa depuna eforturi pentru incluziunea romilor in societatea civila. Iar aceste eforturi, cu cat se concretizeaza mai repede, cu atat mai multe beneficii vor aduce. Asadar, Comisia Europeana a indemnat institutiile europene sa aprobe "Cadrul european privind strategiile nationale de integrare a romilor". In urma inalnirii extraordinare a consiliului pentru angajare, politici sociale, sanatate si problemele consumatorilor care a avut loc in Bruxelles in data de 19 mai 2011 s-a aprobat in unanimitate Cadrul European pentru strategiile nationale de integrare a romilor pana in 2020. Acest cadru ramane sa fie aprobat si de Consiliul European in iunie 2011.
Dar ce presupune el mai exact?
Prin acest cadru, tarile membre sunt chemate sa elaboreze strategii la scara nationala si sa le prezinte Comisiei pana la sfarsitul lui decembrie 2011. In primavara lui 2012, Comisia va raporta strategiile statelor membre Parlamentului si Consiliului European. Uniunea Europeana a facut deja propuneri tarilor membre pentru integrarea sociala si economica a romilor. Acestea au obligatia, conform directivei 2000/43/EC, de a asigura romilor, fara discriminare, acces la educatie, angajare pe piata muncii, servicii de sanatate, protectie sociala si locuinte.
Educatie
Daca, conform Raportului fortei de munca din 2009, o medie de 97,5% dintre copiii din populatia majoritara la nivelul UE termina studiile primare, in cazul populatiei rome un numar mult mai mic de copii finalizeaza invatamantul primar. Este nevoie sa se stabileasca o legatura cu comunitatile rome prin
mediatori culturali, prin biserici, asociatii religioase, prin parintii copiilor romi, sunt necesare imbunatatirea competentele interculturale ale profesorilor i reducerea segregarii. Comisia Europeana planifica impreuna cu Consiliul European sa instruiasca aproximativ 1 000 de mediatori in decursul a doi ani. Acestia vor putea informa si sfatui parintii cu privire la sistemul de educatie si se vor asigura ca fiecare copil trece cu succes de la un stadiu la altul pe parcursul scolii.
Sunt incurajate initiativele de tip a doua sansa pentru adultii care au abandonat scoala, reformarea unor curricula si elaborarea unor metode de invatare moderne. Statele membre trebuie sa se asigure ca si copiii romi termina scoala primara, trebuie sa reduca numarul abandonurilor scolare timpurii. De asemenea, copiii acestei etnii trebuie incurajati sa finalizeze si invatamantul secundar si tertiar.
Accesul la locuri de munca
Strategia Europa 2020 a stabilit, in ceea ce priveste gradul de angajare, un obiectiv de 75% pentru populatia cu varsta cuprinsa intre 20 si 64 de ani. Banca Mondiala precizeaza ca rata de angajare a romilor (mai ales pentru femei) este mult sub aceasta cifra. Un raport al Agentiei europene pentru drepturi fundamentale, redactat in urma unui studiu realizat in sapte state membre, subliniaza faptul ca romii sunt puternic discriminati pe piata muncii.
Astfel, statele membre trebuie sa permita accesul locuitorilor romi, fara discriminare, la programe de instruire profesionala, la piata muncii, la initiative si instrumente prin care romii pot lucra pe cont propriu. Ar trebui sa fie asigurat accesul la micro-credite pentru aceste minoritati. In plus, in sectorul public ar trebui sa se acorde atentie sporita angajarii functionarilor publici calificati de etnie roma.
Accesul la sanatate
Speranta de viata la nivelul UE este de 76 de ani pentru barbati si de 82 de ani pentru femei. Pentru populatia roma, speranta de viata este cu zece ani mai redusa decat cifrele valabile pentru populatia majoritara. In plus, in timp ce rata mortalitatii la copii este de 4,3 la mia de nascuti in viata, aceasta rata este mult mai mare in randul comunitatilor de romi. Un raport realizat de Natiunile Unite arata ca rata mortalitatii la copiii romi este de doua pana la sase ori mai mare decat cea a populatiei majoritare. Mai mult, un raport al Agentiei pentru drepturi fundamentale sustine ca accesul populatiei rome la serviciile medicale de prevenire este redus, peste 2% dintre copiii acestei etnii nefiind vaccinati.
Statele membre ar trebui sa asigure accesul la ingrijiri medicale de calitate, mai ales pentru copii si femei. Seviciile sociale si cele de prevenire ar trebui sa fie acelesi pentru populatia majoritara, cat si pentru romi. Unde este posibil, romii calificati ar trebui sa fie implicati in programe de ingrijire medicala.
Accesul la locuinte
Romii nu au acces suficient la utilitatile publice precum apa, electricitate, gaze. Acest aspect are efecte negative aspra sanatatii si integrarii lor in societate. Din acest motiv, statele membre ar trebui sa promoveze accesul nediscriminatoriu la locuinte, incluzand aici locuintele sociale. Actiunile pentru romi privind acest domeniu trebuie sa fie parte a unui plan unitar care sa cuprinda si educatia si sanatatea si accesul la piata muncii.
Dar pentru a avea programe cu rezultate convingatoare, un interes sporit trebuie acordat monitorizarii atente a fiecarei actiuni. O monitorizare atenta va insemna rezultate coerente si corecte, iar o populatie roma mai bine integrata nu va aduce decat beneficii.
Comentarii
Trimiteți un comentariu