Treceți la conținutul principal

Harta crizei în România

Investiţiile reduse, salariile sub 1.000 de lei şi numărul mare de şomeri au cronicizat sărăcia, mai ales în zona Moldovei. Faţă de anul trecut, Bărăganul şi o parte din Oltenia se află, în 2010, de asemenea, sub cota de avarie, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.
O parte din judeţele din Moldova, Oltenia şi Muntenia au plecat cu acest decalaj încă din perioada comunismului, explică Dan Matei Agathon, secretarul general al organizaţiei patronale CONPIROM.

Clasa de mijloc, spulberată de criză
„Sunt monoindustriale, n-au infrastructură şi n-au făcut niciodată parte din zonele de interes pentru investitori", explică Agathon. Venirea crizei nu a făcut decât să adâncească sărăcia. Potrivit analistului economic Ilie Şerbănescu, aşa se întâmplă atunci „când vine viitura puternică": „Cei bogaţi au cheag şi rezistă, cei săraci pier. Cele mai multe dintre firmele din aceste zone sărace abia îşi duceau traiul. Criza le-a măturat pur şi simplu".

Industriile dezvoltate aici foloseau predominant forţă de muncă slab calificată, adică prost plătită. De exemplu, industria confecţiilor, afectată printre primele şi cu cei mai mulţi disponibilizaţi în 2009 - când consumul a scăzut în statele occidentale, româncele au fost trimise acasă ori au primit lefuri micşorate.
Drepturi ale românilor încălcate în regimul Băsescu
Călăraşi, salarii cu 18% mai mici

În judeţul Călăraşi, veniturile au cunoscut cel mai mare picaj în ultimul an. Astfel, dacă în septembrie 2009 salariul net era de 1.122 lei, în septembrie 2010 a scăzut la 927 lei. Cu aproape 18% mai mic decât în urmă cu un an, deşi la nivel naţional salariul mediu net s-a diminuat cu numai 1,4%.

Căderea se explică printr-o prăbuşire puternică a cifrei de afaceri industriale. În septembrie anul trecut, acest indice reprezenta doar 53,9% din cifra de afaceri industriale din 2008, iar în septembrie curent a crescut foarte puţin, cu doar 4,3%, faţă de anul trecut.

Vaslui, recorduri negre

Călăraşi ocupă locul trei în topul celor mai mici salarii nete. Pe primele două poziţii se situează două judeţe din Moldova: Vrancea (cu 923 de lei) şi Vaslui (cu 925 de lei). Vasluiul, locul doi de la coadă la salarii, este primul la şomaj - are o rată de 11,56%, cu 4,5 procente peste media naţională de 7,08%. Anul trecut a dominat ţara cu un şomaj de peste 15%, aproape dublu faţă de media naţională.


În aceste condiţii, nu este de mirare că Vasluiul a înregistrat şi cea mai mare creştere a numărului de ajutoare sociale: de la 7.036 de VMG-uri în ianuarie, s-a ajuns la 12.608 de VMG-uri în septembrie.

Sărăcia se extinde în Mehedinţi

Mehedinţiul e un alt judeţ care se afundă în sărăcie, dar unde salariul mediu s-a diminuat foarte puţin, de la 1.196 lei în septembrie 2009, la 1.163 lei un an mai târziu. Indicele cifrei de afaceri din industrie s-a prăbuşit timp de doi ani consecutiv: în septembrie 2009 era 78,7% din valoarea pe 2008, iar anul acesta a scăzut la 44,3% faţă de anul trecut. Sorin Marinescu, purtător de cuvânt al Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă, spune că indicatorul industrial vine din evoluţia celor doi mari producători mehedinţeni: uzina de vagoane şi şantierul naval. Ele asigurau traiul pentru zeci de mii de oameni, angajaţi proprii sau de la SRL-uri care colaborau cu ele. De când a venit criza şi-au tot restrâns activitatea, au trimis oameni acasă, iar acum au ajuns în pragul insolvenţei. De la 1 ianuarie 2011, încă 265 de angajaţi de la fabrica de vagoane vor fi concediaţi. La şomaj, Mehedinţiul s-a aflat pe locul doi anul trecut, cu 14,5%, poziţie menţinută şi anul acesta. Dar nu toţi şomerii din scripte provin dintre disponibilizaţii crizei, atrage atenţia Marinescu: „În rural, a crescut numărul celor care solicită ajutoare sociale. Pentru asta trebuie să aducă adeverinţe că îşi caută loc de muncă. Poate că nu au fost niciodată salariaţi, sau au fost concediaţi în urmă cu cinci ani. Procedura de acordare a VMG-ului îi trimite însă la noi şi aşa îngroaşă numărul şomerilor neindemnizaţi din statistică".

Cele mai mari lefuri, tot în Bucureşti

Salariul net din Bucureşti rămâne cel mai mare din ţară - de 1.911 de lei. A crescut, deşi indicele de afaceri din industrie a scăzut, atât în 2009, comparativ cu 2008, cât şi în septembrie anul acesta, raportat la perioada de acum un an. Aceeaşi creştere se constată şi în Ilfov, unde producţia industrială a înregistrat una dintre cele mai mari căderi anul trecut. Aici, salariul mediu net a urcat cu 69 de lei, comparativ cu septembrie 2009, ajungând la 1.673, a doua poziţie în topul naţional. Dragoş Gheban, senior consultant la firma de recrutare Catalyst Solutions, consideră normală situaţia: „În Bucureşti avem sediile centrale ale marilor companii şi multinaţionale, unde nu s-au operat diminuări. Aici sunt structurile de conducere, iar unele venituri au crescut în zona aceasta". Firmele mici, victime ale crizei, nu plăteau salarii mari, astfel încât dispariţia lor a crescut media Capitalei.

Cazul Braşov

În Braşov s-a înregistrat cea mai mare creştere a salariului mediu net: cu 118 lei, de la 1.207 lei în septembrie anul trecut, la 1.325 lei anul acesta. Partea cea mare a creşterii vine, potrivit Ralucăi Proca, director Manpower Braşov, din dezvoltarea surprinzătoare a serviciilor de vârf, care au adus joburi bine plătite, potrivit Ralucăi Proca: „S-a întâmplat un lucru la care noi, cei specializaţi pe resurse umane şi recrutări, nu ne-am aşteptat. Anul acesta au apărut mari companii multinaţionale care au angajat tineri vorbitori de limbi străine. De exemplu, în call-center, unde media pentru un cunoscător de limba germană este de 500 de euro".

Pentru Braşov, 2011 se anunţă a fi mai bun: „Avem semnale că-şi revine şi industria. Încă din ultimul trimestru au început să apară marii investitori străini care-şi anunţaseră de multă vreme venirea. Aceştia folosesc forţă de muncă înalt calificată. Angajează şi-i trimit imediat la specializare în străinătate", explică Proca.

„Şi în străinătate e greu"

Paraschiv Alexandrescu are 31 de ani şi este din Piatra Neamţ. Sărăcia l-a făcut să-şi ia lumea în cap. „Acasă suntem opt fraţi şi nu mai puteam sta toţi pe capul părinţilor. Am o vârstă şi trebuie să mă descurc singur. Am lucrat ca ospătar ceva vreme, dar am rămas şomer acum doi ani", spune tânărul.

Iniţial i s-a părut că în străinătate îşi va putea face mai uşor un rost aşa că a plecat la muncă în Italia. Lucra de dimineaţa până seara şi câştiga 700 de euro pe lună. Nu a putut rezista unui asemenea ritm. „Şi în străinătate e greu. Nu umblă câinii cu covrigi în coadă nici în străinătate", e concluzia la care a ajuns Paraschiv după experienţa sa occidentală.

Întors în ţară, bărbatul a ales să-şi facă un rost la Sibiu: „Îmi place foarte mult oraşul şi sper că voi reuşi să-mi găsesc de lucru. Am trimis câteva CV-uri, dar până acum nimic". Pentru că buzunarul nu îi permite mai mult, îşi petrece nopţile la „Adăpostul de Noapte", un loc în care oamenii fără acoperiş deasupra capului pot lua o masă caldă şi pot dormi în aşternuturi curate.

Regula e că poate sta doar 45 de nopţi pe an aici, iar dacă prind loc şi în următoarele, poate achita doi lei pe noapte. „Eu nu ştiu unde aş fi putut sta. Nu e foarte mult să plăteşti doi lei şi sunt bune condiţiile. Mai greu e ziua. Trebuie să pleci cu bagajul în spate", mai spune bărbatul. ;Gabriela Vişan

"Acasă suntem opt fraţi şi nu mai puteam sta toţi pe capul părinţilor."
Paraschiv Alexandrescu şomer
sursa: adevarul.ro

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

SE SCHIMBĂ BULETINELE DE IDENTITATE!

De la 1 iulie ne vor fi eliberate cărţi de identitate după model european. Mai mult, cine doreşte poate opta pentru cărţi de identitate electronice. Aşa au anunţat autorităţile care susţin că noile buletine vor conţine inclusiv amprentele titularului, scrie adevărul.ro. Specialiştii din cadrul Ministerului de Interne asigură că buletinul electronic nu va fi impus. „Cine nu doreşte carte de identitate electronică poate opta pentru una normală, care va fi asemănătoare cu cea electronică, dar nu va conţine cipul şi amprentele deţinătorului“, a explicat Laura Cusa, şeful serviciului juridic din Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor. Potrivit acesteia, implementarea noilor buletine se va face în mod treptat, în termen de maximum 6 luni de la data emiterii primei cărţi electronice de identitate. Carte de identitate tip smart card Atât cartea de identitate, cât şi cartea electronică de identitate vor avea dimensiunile de 85,6×54,0 mm (format ID-1 – adică aproximativ cât un permis de conducere)…

Buletinul de identitate expirat

Datorită unor întrebări pe care le-am primit în ultimele zile în legătură cu Cartea de identitate expirată am să fac câteva precizări: Dacă ai buletinul expirat şi eşti în Spania - i-aţi bilet de România înainte să expire. (sfatul meu:)) Aflaţi din timp care sunt Actele necesare pentru reînnoirea acestuia şi completaţi formularul (În eventualitatea descărcării de pe internet, formularul de cerere va fi tipărit în format A4, iar cele două pagini trebuie să se regăsească pe aceeaşi foaie (faţă-verso). Cererile pot fi completate olograf sau prin alte sisteme de tehnoredactare, cu excepţia rubricii destinată semnăturii, care trebuie completată numai olograf (de mână).) Întrebare: În cât timp se poate solicita eliberarea unei noi cărţi de identitate, ca urmare a expirării celei deţinute anterior? Răspuns: Înconformitate cu prevederile art.18 alin. (3) al Ordonanţei de urgenţă nr.97/2005 privind evidenta, domiciliu, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor romani, cu modificările şi co…

10 motive sa nu te faci autonom in Spania

Cum vad ca multa lume caută informații despre cum sa fii autonom in Spania, am sa va dau 10 motive importante împotriva acestei alegeri, si ca sa știți ca sa fii AUTONOM este un coșmar zilnic, daca nu facturezi mult in fiecare luna, măcar 1400 euro pe luna. La sfârșit o sa va explic de ce am menționat suma aceasta.
10 motive sa nu te faci AUTONOM in Spania
Ca sa nu plătești 250€ pe luna minim, ceea ce reprezintă valoarea plătita ca autonom la Seguridad Social. Daca ești autonom, sub 30 de ani, plătești doar 180 de euro pe luna, daca soliciți acest lucru. 2º. Pentru ca  sa nu iți ia 15%  din beneficii drept IRPF. Daca ești autonom, cu vârsta sub 30 de ani, poți sa soliciți plata a 7% , primii 3 ani. 3º. Pentru a nu plăti intre 40 si 100 pe luna unei firme de consultanta care sa se ocupe de toata birocrația. Daca încerci sa te descurci tu singur, probabil o sa greșești pe undeva si o sa plătești pana la urma vreo amenda. 4º. Pentru ca , deși vei angaja o firma de consultanta, tot va treb…